Despre demență


Pe scurt, demența se definește astfel:

"Demența este o pierdere a aptitunilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoanei in cauza. Ea poate provoca probleme ale memoriei și ale gandirii și capacitatii de abstractizare. De regulă demența se inrautateste cu timpul. Durata accentuarii simptomelor difera de la o persoana la alta."  (sfatulmedicului.ro)

"Demență" este un nume generic  pentru o serie de manifestări degenerative provocate de diverși factori. Unele surse menționează acești factori ca fiind, de fapt, tipuri de demență ‒ ceea ce pare mai aproape de adevăr, pentru că aceste "cauze ale demenței" ‒ cum sunt denumite ele uneori ‒ în general reprezintă, de fapt, tipuri de demență, după cum veți vedea. Cauzele (tipurile de demență, de fapt) sunt:

1. Boala Alzheimer – in anumite zone cerebrale se observă nivele scazute de acetilcolina; de asemenea  la nivelul creierului apar plăci senile și / sau noduri neurofibrilare, care întrerup structura normală a celulei nervoase (acestea sunt detectabile, din păcate, doar la autopsie);
2. Demența multi-infarct (vasculară) ‒ provocată de accidentul vascular cerebral (AVC), în urma căruia fluxul sanguin înspre anumite zone ale creierului este blocat (un vas de sânge – o arteră ‒ care furnizează sânge la nivelul creierului se sparge sau este blocat de un cheag sanguin;
3. Boala Parkinson ‒ asociată cu pierderea neuronilor dopaminergici, la care se adaugă apariția corpilor Lewy (agregate proteice care apar in interiorul celulelor nervoase);
4. Demența cu corpi Lewy ‒ în cadrul căreia se formează depozite cu proteine (corpii Lewy) în neuroni.
5. Demența fronto-temporală ‒ degenerarea progresivă a celulelor creierului la nivelul lobului frontal (în zona frunții) și / sau temporal (în zona urechii)
6. Traumatisme severe la nivelul craniului.

Am enumerat mai sus doar principalele cauze ale demenței ‒ sau tipuri de demență după alte surse. Ar mai fi de adăugat  la acestea demența mixtă, care este legată de mai multe tipuri de demență simultan ‒ în principal Alzheimer și demență vasculară, dar se pot produce și alte combinații.

Pentru mai multe cauze / tipuri, precum și pentru alte detalii, vă invit să consultați sfatulmedicului.ro  sau alz.org (în engleză)

Stânga: creier sănătos. Dreapta: creier afectat de Alzheimer în fază avansată


După cum se observă, toate tipurile de demență presupun afectarea fizică a creierului; modificările sunt degenarative și ireversibile. Manifestările tuturor tipurilor de demență sunt, în mare parte, comune; ele diferă prin simptomele inițiale (Alzheimer debutează cu problemele de memorie, demența vasculară debutează cu afectarea judecății și a diferitor abilități, demența cu corpi Lewy are ca simptome inițiale tulburări ale somnului și halucinații, Parkinson începe cu probleme legate de mobilitate a mușchilor, urmate de simptome tip demență Lewy).

Simptomele demenței, indiferent de natura ei, sunt:

- pierderea memoriei
- tulburări ale vederii
- scăderea capacității de judecată și de abstractizare
- pierderea capacității de concentrare și a atenției
- tulburări ale limbajului, probleme grave de comunicare
- tulburări comportamentale

Debutul, preponderența, accentuarea și dezvoltarea acestor simptome generale variază mult de la o persoană la alta, în cazul demenței vasculare o importanță aparte având și zona creierului afectată de accidentul vascular cerebral.

Principalii factori de risc sunt:

- predispoziția ereditară,
- fumatul,
- lipsa unor vitamine – acid folic, vitamina B12,
- diabetul zaharat,
- hipertensiunea,
- ateroscleroza,
- nivelul crescut de colesterol,
- terapii hormonale ‒ la femei ,
- hipotensiunea îndelungată la persoane de peste 75 de ani,
- nivelul crescut de homocisteina,
- sexul masculin ‒ demența vasculară afectează preponderent bărbații

Este de reținut faptul că demența nu este nicidecum legată de vârstă / senilitate. Ea poate apărea, practic, în orice moment al vieții. Un AVC, de pildă, nu-și va "alege" victimele după criteriul vârstei, oricine poate fi afectat, oricând. De asemenea, boala Alzheimer poate debuta în jur de 40 de ani (sau chiar mai devreme, după unele studii recente).

Dar care sunt primele semne ale demenței? Specialiștii au identificat 10 semne și simptome timpurii ale demenței, pe care ar trebui să le urmăriți atât la dumneavoastră înșivă, cât și la cei apropiați; persoanele care se află în primele stadii de demență prezintă următoarele semne:
1. pierderi de memorie, 
2. dificultăți în planificare sau în rezolvarea problemelor, 
3. dificultăți în efectuarea unor sarcini familiare acasă, la muncă sau în timpul liber,
4.  confuzia temporală și / sau spațială, 
5. dificultăți în înțelegerea imaginilor sau a relațiilor spațiale, 
6. probleme de exprimare verbală sau scrisă, 
7. pierderea obiectelor și a capacității de urmărire în timp a acțiunilor care au dus la pierderea lor, 
8. putere slabă / scăzută de judecată, 
9. retragerea de la activități lucrative și / sau sociale, 
10. schimbări de stare emoțională și de personalitate. (Detalii aici)

Este adevărat, aceste semne privesc demența de tip Alzheimer, care se dezvoltă pe o perioadă de mulți ani (în genere 8-10 ani, în 3 faze), existând astfel posibilitatea de a fi observată și analizată mai bine decât alte forme de demență. Semnele și simptomele demenței de tip Alzheimer sunt însă comune tuturor tipurilor de demență, care împărtășesc aceeași caracteristică generală: agravarea progresivă și ireversibilă a simptomelor …

Diagnosticare

Nu există un test anumit care să determine dacă o persoană este bolnavă de demență. Diagnosticul se face pe baza unor analize și teste complexe, pentru determinarea condiției fizice și psihice a pacientului, luându-se în considerare istoricul medical al acestuia, precum și simptomele legate de modificările psihice, funcționale, comportamentale, asociate fiecărui tip de demență. Există actualmente o baterie de teste minimale pentru evaluarea capacităților mnezice și cognitive, care se pot constitui în bază de evaluare, deși nu sunt totdeauna relevante în sine, fiind necesară completarea lor cu analize de laborator.
 Deși prezența demenței poate fi precis identificată cu ajutorul acestor metode,  este dificilă încadrarea exactă într-un anumit tip, întrucât modificările cerebrale și simptomele diverselor tipuri de demență se pot suprapune.

Stânga: creier afectat de Alzheimer. Dreapta: creier normal


Tratament

Nu. Nu există în prezent un tratament pentru demență. Unele tratamente medicamentoase pot ameliora simptomele temporar. Dar de vindecare nu poate fi vorba încă.

Profilaxie

Întrucât încă nu se cunosc exact cauzele demenței, profilaxia nu poate fi direcționată în mod precis. Ea se limitează la recomandări generale privind stilul de viață și îndepărtarea factorilor de risc.
Dacă unii factori de risc, precum vârsta înaintată și predispoziția genetică, nu pot fi înlăturați, se pot lua măsuri în ceea ce privește ceilalți potențiali factori de risc ‒ menționați mai sus ‒, prin dietă, exercițiu fizic și  eliminarea riscului de boli cardiovasculare. Cu alte cuvinte, atenție la sănătatea vaselor de sânge!
Exercițiul fizic facilitează o circulație mai bună a sângelui și oxigenarea optimă a creierului.
Dieta sănătoasă, de tip mediteranean, păstrează inima sănătoasă și protejează creierul. Ea cuprinde cereale integrale, fructe, legume, pește, fructe de mare, nuci, ulei de măsline.
Protecția cardiovasculară ‒ ajută implicit sănătatea creierului: nu fumați, controlați-vă tensiunea și luați măsuri când aveți probleme, fie că e mare, fie că e mică; mențineți-vă o greutate corporală normală și aveți grijă ca nivelul colesterolului și al glicemiei să se încadreze în limite normale.

VIDEO: What is dementia?



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu